Am observat în sesiunile de lucru 1 la 1 și în cursurile pe care le țin în companii că mulți oameni trăiesc cu teama că vor greși.
Fie că suntem parteneri, manageri, owneri de firme, specialiști în diverse domenii, soți, părinți sau angajați entry level, teama de a greși ne “vânează” pe toți. În diverse contexte ale vieții noastre.
Cu toții suntem supuși greșelii. Dar nu toți ne „permitem” nouă înșine să greșim
Întâlnesc deseori persoane care asociază greșeala cu eșecul. Însă o greșeală nu e întotdeauna o fatalitate.
Important e să aflăm cu ce asociem fiecare dintre noi greșeala:
- Cu o voce critică din trecutul nostru, o voce care nu are răbdare cu noi atunci când experimentăm?
- Ne este frică de faptul că vom fi pedepsiți? Vom fi judecați? Și nu vom fi acceptați, valorizați?
- Ne raportăm la ea ca la un eșec, la o fatalitate?
sau
- Greșeala e o lecție, o vedem ca pe o oportunitate de a învăța?
În copilărie, mulți dintre noi am fost învățați că greșeala nu e tolerată, că atunci când greșești, nu ești apreciat, nu ești iubit (sau nu ești demn de iubire).
Privește în interiorul tău:
- Cum a fost taxată, în copilărie, o greșeală? Ai fost criticat, certat, umilit sau, în mod ideal, ți s-a explicat ce e greșit și cum poți face lucrurile corect?
Dorința de a nu greși, apoi teama de a greși, au ambele legătură cu dorința noastră de a fi validați, de a confirma că suntem buni, inteligenți, capabili.
De fapt, ne temem că vom fi aspru judecați de ceilalți, lucru care poate s-a întâmplat când eram mici.
Copilul căruia nu i s-a îngăduit să greșească ajunge să aibă o anxietate mare, chiar o neliniște în fața lucrurilor noi, pe care nu le controlează, pentru că nu are siguranță. Iar aceste sentimente ne pot însoți toată viața.
De fapt, teama de a greși vine la pachet, aproape de fiecare dată, cu o reticență față de lucruri sau domenii noi, poate chiar și față de oameni. Dacă îți e teamă de eșec, nu vei explora noi teritorii și îți vei refuza multe experiențe. Nu e păcat?
Cred că e important să nu asociem greșeala cu un eșec pentru că riscăm să ajungem să trăim ca într-o închisoare. Când mergi pe același drum, ajungi să te plictisești. Omul are nevoie de lucruri noi, să se supună noutății.
Ce putem face dacă simțim că ne e frică de greșeli
Totul pornește din copilărie, așadar acolo ne vom întoarce și noi.
Separă copilul care poate era certat atunci când greșea de adultul care ești azi.
Nu mai e în spatele tău cineva care să te certe!
Privește-te ca adultul care ești acum. Privește istoria ta de viață: unde ai greșit, ce ai învățat, cum ai gestionat situațiile complicate?
Dat fiind că ești aici, în viață, înseamnă că ai gestionat destule contexte și aspecte.
Apoi, actualizează-ți imaginea de sine. Privește-te și dă-i de știre sinelui tău copil că ai crescut, te-ai descurcat, poți să-ți oferi un câmp de învățare. Propune-ți să tratezi o eroare, o greșeală ca pe o ocazie de a învăța.
Cu ce înlocuiești teama
Înlocuiește teama cu alt sentiment: curiozitatea. Curiozitatea ne ajută să descoperim, să ne punem în valoare.
Nu am fi evoluat ca umanitate dacă nu am fi avut curiozitatea de a descoperi.
Așadar, merită să-ți pui întrebările de mai jos și să-ți răspunzi:
- Care e definiția ta pentru greșeală?
- Ce înseamnă pentru tine o greșeală?
- Cu ce asociezi greșeala? Cum te raportezi la o greșeală?
- Ce faci când greșești?
- Ce faci când alții greșesc? Cum reacționezi? (Îi ierți ușor, le reproșezi, te faci că nu observi?)
- Ce ai vrea să schimbi la felul în care te raportezi la greșelile tale sau la ale altora?
- Ce se întâmpla în copilărie când greșeai?
- Ce ai vrea să introduci nou în viața ta, ca să înlocuiești teama cu curiozitatea?